SIMPA - REZUMAT
  • Director proiect: dr. ing. Constantin Radu GOGU
  • Contract de finantare: 218/23.07.2010
  • Organism intermediar: Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica
  • Beneficiar: Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
  • Perioada de implementare: iulie 2010 – iulie 2013
  • Valoare finantare nerambursabila: 3.826.978


Mediile sedimentare (sedimentele aluvionare, delte, etc.) sunt in general acvifere foarte importante datorita caracteristicilor ca: permeabilitati mari, capacitati de stocare, interactiunea cu apele de suprafata, etc. Expolatarea acestor tipuri de acvifere este semnificativa deoarece, printre alte motive, aceste acvifere sunt usor accesibile (in general nu este nevoie de sisteme complexe de captare si in cele mai multe cazuri sunt suficiente puturi si/sau foraje intre 10 – 100m adancime). In acelasi timp accesibilitatea acestor acvifere contribuie la faptul ca acestea au o vulnerabilitate crescuta. De aceea, pentru a asigura si a garanta timpul si utilizarea acestor resurse este necesar un management hidrologic adecvat. Gestiunea corecta a acestor acvifere se poate realiza numai prin modelare hidrogeologica.

Modelele ce stau la baza gestiunii acviferelor permit conceptualizarea si cuantificarea proceselor hidrogeologice si simuleaza o serie de scenarii precum secete, exploatarea resurselor, evolutia calitatii apei, comportamentul poluantilor in acvifer, interactiunea intre lucrarile subterane conditionate de comportamentul hidraulic si geomecanic al terenului, etc.

Pentru ca aceste modele sa ofere rezultate corecte este necesar ca acestea sa reproduca in mod corect procesele hidrogeologice. Totusi, se stie faptul ca mediile sedimentare sunt extrem de eterogene, ceea ce este si un paradox deoarece de obicei se folosesc modele foarte simplificate bazate pe ipoteza omogeneitatii unor zone mari.

S-a demonstrat faptul ca este posibil sa se utilizeze modele omogene reprezentative daca se ofera informatii despre comportamentul acviferului relationat de resursele de apa (Meier et al. 1998). Totusi, in situatia in care conectivitatea este esentiala, aceste modele sunt complet necorespunzatoare pentru caracterizarea problemelor legate de poluare si remedierea acestora (Zinn & Harvey, 2003; Wen & Gomez-Hernandez, 1996; Knudby & Carrera, 2005).
Modelarea in detaliu a acestor medii este foarte complexa din doua motive: primul este legat de eterogenitatea mai sus amintita a mediului, iar cel de al doilea rezida din faptul ca instrumentele pentru manevrarea datelor (geologice si hidrogeologice) si pentru implementarea acestora in modele hidrogeologice, nu sunt inca dezvoltate.

Pentru ca modelul hidrogeologic sa fie solid si sa reflecte procesele luate in calcul este necesar (1) sa se cunoasca cu acuratete, pe cat posibil, structura genetica si evolutia mediului sedimentar, (2) sa se poata extrapola proprietatile petrografice si hidraulice si, (3) sa se dezvolte instrumente de implementare a acestor proprietati in modele hidrogeologice.

 
 
februarie 2017
lmmjvsd
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728

Seminarul AHR se reia luni 10 ianuarie, de la ora 14:00, cu prezentarea:

Citește mai departe...